Solicităm constituirea unei comisii parlamentare de anchetă asupra activității INS

dna. V.I. din Bucuresti ne-a semnalat că recenzorul completase în avans o parte dintre formulare, inclusiv la rubrica „Religie”

dl. L.O. din jud. Alba a surprins recenzori, atât din Campeni cât și din comuna Avram Iancu, notând declarațiile privind Religia cu creionul, acestea urmând a fi „corectate împreună cu recenzorul șef”

dna. D.P. din București s-a declarat atee, dar recenzorul a încercat să o convingă să fie înregistrată de religie creștin-ortodoxă, presând-o cu întrebări de genul „Dar nu ați fost botezată? Cum se poate, nu credeți în Isus? Nu credeți nici în Sfânta Treime?”

dl. P.C. s-a declarat ateu, iar recenzorul a încercat să-l faca să-și schimbe opțiunea: „Nu există așa ceva. Dacă te declarai romano-catolic, protestant, de astea, mai era ceva.. da’ așa ceva nu există„.

preotul S.H. din Târgu Lăpus, jud. Maramureș semnalează cazul unei doamne de religie greco-catolică înregistrată de recenzor drept creștin-ortodoxă sub motivul că este de „cetățenie română”

Situația actuală nu este nouă; și la recensămintele anterioare recenzorii au creat presiuni spre a „convinge” populația să se declare ortodoxă. În acest context nu este de mirare că datele oficiale în privinţa structurii religioase a populaţiei oferă o imagine puternic distorsionată a realităţii. Atât la Recensământul din 1992 cât și la cel din 2002 rezultate comunicate diferă marcant de toate celelalte sondaje efectuate în ultimii 20 de ani de reputate instituţii de cercetare a opiniei publice. De exemplu, ţinând cont de datele European Values Survey (1999) şi World Values Survey (2005), procentul real al celor care se declară atei este de minimum 6-7% din populaţie, de 60-70 de ori mai mult decât rezultă din recensământul efectuat în 2002 (0.1% din populaţie). Recensământul oferă datele oficiale privind structura demografică a populaţiei. O pondere artificial mărită a credincioşilor afectează corectitudinea politicilor sociale; de exemplu BOR insistă pe alocarea subvenţiilor bugetare pentru culte proporţional cu numărul oficial al aderenţilor fiecăruia. Dacă şi recensământul din acest an va creea aceeaşi imagine distorsionată ca şi cel din 2002, consecinţele se vor extinde mulţi ani în viitor, iar privilegierea grupărilor religioase va continua să crească.În mod regretabil, chiar imparțialitatea Institutului Naţional de Statistică este pusă sub semnul îndoielii. Reamintim că există multiple semne de întrebare privind legăturile dintre INS si BOR. De exemplu, preşedintele INS a solicitat şi a obținut sprijinul Bisericii Ortodoxe în derularea recensământului, iar reprezentanții celor două instituţii au avut mai multe întâlniri pe această temă.„Buna colaborare” dintre Institutul Național de Statistică și BOR este evidentă şi la nivel simbolic; din informaţiile pe care le avem INS este singura instituţie centrală de stat care dispune de… un sfânt patron – Sf. Dionisie Exiguul, „ales ca sfânt ocrotitor al Institutului Naţional de Statistică” la întrevederea din 12.09.2008 dintre Vergil Voineagu şi Patriarhul Daniel!Ținând cont de cele de mai sus, Asociația Secular-Umanistă din România solicită Parlamentului constituirea unei comisii de anchetă a activității Institutului Național de Statistică în ceea ce privește desfășurarea Recensământului din acest an.Să nu uităm: În România sunt 18.300 de biserici; doar 4.700 de şcoli generale stau la dispoziţia copiilor! Despre acest subiect, la știrile Europa FM. ]]>