Pe 8 februarie 2024, la Comisia Europeană, a avut loc o reuniune la nivel înalt cu liderii filozofici și neconfesionali pe tema „Modul de viață european în vremuri de instabilitate”, prezidată de Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. ASUR a fost reprezentată la întâlnire de Monica Belițoiu, Directoare Executivă a asociației. Redăm mai jos conținutul intervenției sale.


Doamnelor și domnilor, stimați colegi,
Vă mulțumesc pentru privilegiul de a mă adresa acestei distinse adunări. În calitate de reprezentantă a unei organizații secular-umaniste din România și singura participantă din Europa de Est, apreciez oportunitatea de a lua parte la acest dialog.
Pe măsură ce alegerile europene se apropie, continentul nostru se confruntă cu provocări semnificative și suntem obligați să ne angajăm ferm în principiile noastre comune, indiferent de granițe sau credințe.
În această epocă de instabilitate profundă, avem nevoie să continuăm să vorbim despre compasiune și incluziune, pentru a promova un spațiu civic care să favorizeze înțelegerea, empatia și reziliența.
Cele mai vechi valori pe care le împărtășim sunt libertatea asociată cu responsabilitatea și separarea de facto a statului și a bisericii. Dar, în fiecare zi, „Stilul de viață European” este influențat de experiențele tuturor membrilor săi. În Europa de Est, de exemplu, ne confruntăm cu realitatea că liderii religioși conservatori se implică în politică, mai ales în timpul alegerilor. Iar aceste intruziuni vin cu însemnate efecte negative la adresa drepturilor minorităților de orice fel.
Colaborarea dintre figurile religioase conservatoare și noua dreaptă poate consolida anumite ideologii, care, la rândul lor, contribuie la apariția unor sentimente împotriva avortului, a imigranților, a comunității LGBT, a persoanelor nereligioase și chiar împotriva Uniunii Europene. Am văzut exemple în acest sens în România, în Polonia și Ungaria, pentru a numi doar câteva țări. De-a lungul istoriei au existat cazuri în care liderii religioși s-au aliniat cu extremismul și au susținut regimuri dictatoriale. Așadar, este important să reiterăm necesitatea unei separări clare între biserici și state, precum și a unei separări între credințele religioase și ideologiile pline de ură. Pentru că atunci când ura este susținută de persoane considerate autorități morale, aceasta se poate răspândi în societate, ducând la discriminare și prejudecăți. Este responsabilitatea noastră colectivă să contestăm și să demontăm această influență dăunătoare, asigurându-ne că societatea noastră rămâne angajată în favoarea incluziunii, a diversității și a protecției drepturilor omului.
Pentru a proteja democrația, trebuie să protejăm și laicitatea, care joacă un rol esențial în apărarea drepturilor omului. Un angajament față de laicitate asigură faptul că guvernarea rămâne neutră și imparțială în probleme de religie sau credință, protejând drepturile persoanelor, indiferent de credințele sau lipsa de credință a cetățenilor. În fața diversității culturale și religioase din Uniunea Europeană, laicitatea devine o forță unificatoare care permite coexistența diferitelor credințe, păstrând în același timp autonomia indivizilor de a-și practica sau nu credința.
În ultimii ani am asistat la apariția și dezvoltarea unor mișcări suveraniste globale, care îmbină naționalismul și populismul și care au pătruns în sfera politică europeană, care se confruntă cu o ascensiune a partidelor extremiste. Iar dezinformarea a jucat un rol esențial în acest fenomen. În fața dezinformării în creștere și a amenințărilor tangibile la adresa drepturilor omului, trebuie să depunem eforturi pentru transparență, responsabilizare și reziliență societală. În Europa de Est amintirea vremurilor în care extremismul era politica de stat este încă vie. Nu trebuie să ne imaginăm, ne amintim.


Acum, mai mult ca oricând, este crucial să discutăm despre creșterea numărului de discursuri care instigă la ură și despre polarizarea politică care amenință însăși structura societăților noastre democratice. Pentru că, trebuie să admitem, discursul instigator la ură are un impact negativ asupra drepturilor omului. Mai mult, trebuie să îi tragem la răspundere pe cei care își folosesc pozițiile de autoritate pentru a amplifica discursul de ură, recunoscând că influența liderilor morali se extinde dincolo de acțiunile individuale. Liderii care își exploatează platforma pentru a propaga ura nu numai că trădează încrederea acordată, ci pun în pericol însăși structura societăților noastre democratice. Este imperativ să cerem responsabilitate, transparență și comportament etic din partea celor care modelează busola morală a comunităților noastre. Recunoscând acest pericol și angajându-ne într-un dialog deschis, putem contura un viitor în care democrația să prevaleze asupra dezinformării și în care drepturile omului sunt văzuți drept piloni ai societății.
Am venit aici în calitate de umanist, iar când vorbim despre valorile umaniste, vorbim despre un set de principii care de secole au unit cetățenii europeni, în ciuda diferențelor culturale, religioase și naționale. Vorbim despre credința în egalitatea tuturor indivizilor, care promovează un sentiment de solidaritate între cetățenii europeni, încurajând colaborarea și înțelegerea. Prin promovarea valorilor secular-umaniste, fortificăm bazele unei societăți juste și incluzive, în care esența pluralismului european este protejată și în care fiecare cetățean se bucură de drepturile sale fără prejudecăți.
În concluzie, să recunoaștem că perioadele de instabilitate necesită nu doar rezistență, ci și introspecție. Trebuie să profităm de această ocazie pentru a ne consolida angajamentul față de o Uniune Europeană mai puternică, rezistentă în fața tentativelor de dezbinare. Vigilența este crucială în protejarea modului de viață european, văzut nu ca o construcție statică, ci ca o forță dinamică, care evoluează pentru a face față provocărilor erei noastre.
Vă mulțumesc!