Administrația Prezidențială organizează, în perioada 5–9 mai, evenimentul „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”, care include, printre altele, o expoziție ce prezintă România ca „destinație europeană cultural-religioasă” și o dezbatere intitulată „Dialogul Uniunii Europene cu bisericile și comunitățile religioase din Europa”. Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) atrage atenția că o astfel de abordare riscă să ofere o imagine incompletă asupra valorilor europene și asupra principiului fundamental al libertății de gândire, de conștiință și de religie.
Libertatea de gândire este un drept care îi include în mod egal pe toți cetățenii – credincioși și nereligioși deopotrivă. Atei, agnostici, umaniști – toți fac parte din societatea europeană și au dreptul legitim de a fi reprezentați în dialogul public despre valori, politici și viitorul Europei. La nivelul instituțiilor europene, acest principiu este deja recunoscut. Comisia Europeană organizează în mod constant consultări atât cu lideri religioși, cât și cu reprezentanți ai organizațiilor filosofice și neconfesionale. ASUR a participat în anii trecuți la astfel de întâlniri, contribuind la dialogul european din perspectiva umanistă și susținând importanța unui cadru incluziv, bazat pe egalitate și respect reciproc. În acest context, ASUR consideră că orice inițiativă publică care abordează relația dintre Uniunea Europeană și valorile societății ar trebui să reflecte această diversitate, care există în realitate. Accentul exclusiv sau predominant pe dimensiunea religioasă transmite, chiar și indirect, că vocile nereligioase sunt mai puțin relevante.
ASUR solicită ca dialogul instituțional al statului român — mai ales atunci când se desfășoară sub emblema Europei — să reflecte același standard pe care îl aplică Uniunea Europeană însăși: reprezentarea tuturor cetățenilor, nu doar a celor afiliați religiei majoritare.
Concret, asta înseamnă:
- recunoașterea, în titlurile și formatele oficiale, că dialogul european include și organizațiile filosofice și neconfesionale;
- invitarea, la dezbateri de acest tip, a unor reprezentanți ai cetățenilor nereligioși — umaniști, secularişti, reprezentanți ai minorităților de conștiință;
- prezentarea României în complexitatea ei: cultural-religioasă, dar și științifică, laică.
„Când statul vorbește despre valori și invită doar vocile religioase la masă, transmite că libertatea de conștiință este despre unii, nu despre toți. Ori, într-o democrație autentică, statul își tratează egal toți cetățenii. Dacă vrem o Europă a drepturilor reale, atunci trebuie să avem curajul să includem toate vocile, nu doar pe cele convenabile. Să nu uităm că România are aproape 3 milioane de cetățeni care, la recensământ, au ales să nu declare o religie. Asta pe lângă cei care au spus deschis că sunt atei, agnostici sau fără religie. Și ei plătesc taxe, votează, își cresc copiii și contribuie la această țară exact ca toți ceilalți. Când Palatul Cotroceni vorbește despre dialogul cu Europa, și ei au dreptul să fie la masă — iar asta nu pentru că cerem un favor, ci pentru că așa scrie în tratatele pe care România le-a semnat.”, a declarat Toma Pătrașcu, președintele ASUR.
Expoziția organizată de Administrația Prezidențială prezintă România ca „destinație europeană cultural-religioasă de referință”. Sigur, aceasta este o fațetă reală a țării și o moștenire legitimă. Dar nu este singura. România este și țara lui Emil Racoviță, a lui Henri Coandă, a Elisei Leonida Zamfirescu, a lui Grigore Antipa. Este o țară cu o tradiție științifică, filosofică și civică pe care merită să o prezentăm Europei cu aceeași mândrie cu care prezentăm mănăstirile.
ASUR își reafirmă angajamentul pentru promovarea unui dialog deschis, echilibrat și bazat pe dovezi, în care toate convingerile – religioase sau non-religioase – sunt tratate cu egal respect. O societate democratică matură nu poate funcționa fără acest echilibru.