Un articol de Boar Giulia Claudia, voluntară ASUR.
Publicat de Ziua Internațională a Voluntariatului 2024
Ultimii ani au fost marcați de provocări fără precedent: pandemie globală, război în apropierea granițelor, inflație, criză economică iminentă și o avalanșă constantă de știri alarmante nu doar pentru umaniști. Toate acestea au amplificat stresul zilnic și au făcut ca sindromul de burnout să devină o realitate pentru tot mai mulți oameni. În acest context, înțelegerea și gestionarea acestui fenomen sunt mai importante ca niciodată. În acest articol, vom explora ce înseamnă burnout-ul, cum se manifestă și în ce situații putem ajunge să ne confruntăm cu el.
Sindromul de burnout a fost definit pentru prima dată în 1975 de psihologul Herbert Freudenberger, care l-a descris prin trei componente principale: epuizarea emoțională, depersonalizarea și diminuarea sentimentului de împlinire personală. În continuare voi descrie pe scurt cele 3 componente:
Epuizarea emoțională
Aceasta reprezintă acea stare de gol interior sau apatie profundă. Chiar dacă reușești să îți îndeplinești sarcinile zilnice, simți că energia ta interioară este complet epuizată. De exemplu, poate găsești puterea de a merge la magazin, dar te simți copleșit de simplul gând de a răspunde la un e-mail important. În spiritul valorilor umaniste, acest tip de epuizare subliniază cât de importantă este grija pentru propria persoană și pentru echilibrul emoțional, ca o condiție de bază pentru a putea contribui la bunăstarea comunității.Depersonalizarea
Poate să își facă apariția ca rezultat al unei implicări tot mai scăzute pe care o poți avea atunci când ești la locul de muncă sau la școală sau atunci când realizezi o activitate. De exemplu: Mintea ta se află în altă parte în timp ce faci lucrurile pur mecanic. Începi să îți tratezi colegii, prietenii sau membrii familiei cu o răceală neobișnuită. În astfel de momente, reîntoarcerea la principiile umanismului – empatie, înțelegere și sprijin reciproc – poate fi un prim pas spre reconectare.Diminuarea sentimentului de împlinire personală
Aceasta implică o scădere a satisfacției față de realizările personale și o pierdere a sensului muncii sau activităților zilnice. Într-o perspectivă umanistă, acest sentiment arată cât de esențial este să cultivăm un scop care să îmbogățească atât propria viață, cât și pe a celor din jur.În afara acestor 3 componente sindromul de burnout a ajuns să fie cercetat mai detaliat și s-a ajuns să fie descris prin mai multe componente. Mai jos este o listă cu acestea. Nu trebuie să treci prin toate acestea pentru a avea burnout. De exemplu poți să fi ai doar 3 sau 4 dintre ele, dar să nu suferi de restul.
Burnout-ul apare ca rezultat al unui stres continuu de care ai avut parte, iar apariția acestuia poate avea diferite cauze cum ar fi:
- Sentimentul scăzut de împlinire;
- Sentimentul de confuzie sau pierderea busolei interioare;
- Sentimentul scăzut de apartenență la un grup;
- Așteptările nerealiste.
Sentimentul scăzut de împlinire sau de satisfacție poate apărea ca rezultat la așteptările nerealiste pe care ți le setezi sau ca rezultat al unor presiuni venite din exterior. Presiunile care pot veni din exterior pot să fie reprezentate de cele venite de la grupul din care faci parte. Acest lucru poate duce la un sentiment scăzut de apartenență și la stresul care vine ca rezultat al presiuni venite din partea grupului să te conformezi ideologiei sau culturi acesteia. Diferențele ce pot să apară din a avea un punct de vedere diferit de al majorități grupului poate conduce la conflicte, presiune, stres, epuizare, ca până la urmă să se termine prin conformarea membrului cu statul quoului sau cu părăsirea organizației/grupului de către acesta. Câteva exemple de genul le avem chiar în cartea doamnei judecător Beatruce Brenneur care a analizat subiectul în câteva capitole în lucrarea ,,Stresul și Suferința la locul de muncă: Un judecător mărturisește’’ modul în care ești sau nu acceptat de către comunitate te poate influența din punct de vedere psihologic și cum asta poate conduce la scăderea satisfacției, stres, epuizare, resentimente și la scăderea nivelului de împlinire pe care îl aveai atunci când realizai o activitate care te satisfăcea.
Pentru a ne duce pe un exemplu mai concret îl vom lua pe acela de apartenență la o comunitate mai restrânsă cum ar fi cea de la școală sau chiar de la lucru. Acolo vei putea să fi presat să participi în mod obligatoriu la o activitate sau la o materie pe care în mod normal ai fi înclinat să o faci. Presiunea exercitată de către grup îți poate crea acea stare că nu ești înțeles de către cineva, dar și ridică o barieră între tine și alte persoane din jurul tău. Pentru asta poți apela la ASUR sau poți folosi platforma mindu.ro unde vei găsi resurse utile în viața de zi cu zi, dar și în situații dificile.
În situațiile în care se pune presiune pe tine să participi la orele de religie de la școală sau să participi la alte practici ori sărbători poți să găsești la ASUR înțelegere și susținere din partea membrilor care te vor ajuta să treci mai ușor peste dileme. Aici poți să fii curios și să pui sub semnul întrebării orice fără a fi judecat. Eu am fost destul de religioasă înainte prin clasele 1-8 și pe atunci eram stresată continuu să fiu perfectă și să îl mulțumesc pe Dumnezeu (Iehova), până m-am împrietenit cu o colegă de clasă cu care am putut să îmi împărtășesc gândurile, sentimentele și nedumeririle pe care le aveam legat de ceea ce am învăț până atunci despre lume. Ea era agnostică, dar vorbitul cu ea m-a ajutat să mă deschid în sfârșit în fața unei persoane și m-a făcut să mă simt mult mai în siguranță. Dacă le puneam întrebările altei persoane mai ales la cele din congregație erau șanse mari să îmi fie citate pasaje din biblie, să aud replici că asta este calea domnului fără ca unul dintre ei să pună măcar și pentru o clipă sub semnul întrebări ceea ce citeau. Stresul pe care îl strânsesem în ani aceia în care îmi era frică să zic cu voce tare ceea ce credeam m-au condus la depresie pe la vârsta adolescenței și la multă ură acumulată. A pune întrebări, a fi curios și a avea un spațiu sigur unde să te exprimi liber sunt unele dintre elementele esențiale pe care trebuie să le ai în viață. Fii curios, ca și mine, explorează, greșește, învață și cel mai important lucru nu te lăsa influențat de către ceilalți. Eu am trecut prin Burnout și prin Depresie, dar spiritul critic m-a ajutat să nu iau o decizie pe care o puteam regreta după.
Pentru că e important să reținem: Burnout-ul nu este doar o problemă individuală, ci și una socială, care ne provoacă să regândim ritmul vieții și valorile după care ne ghidăm. Din perspectiva umanistă, gestionarea acestui sindrom începe cu grija față de propria persoană, continuă cu sprijinul celor din jur și culminează cu reconectarea la scopurile care dau sens vieții. Trăim vremuri dificile, dar prin solidaritate, empatie și respect față de propria umanitate, putem depăși provocările și putem contribui la un viitor mai bun pentru fiecare dintre noi.
Lecturi recomandate:
- ,,Burnout. Ghid de supraviețuire’’ de Imogen Dall.
- ,,Burnout. Strategii pentru prevenirea epuizării profesionale’’ de Jorg Fengler.
- ,,Burnout. Cum să spargi cercul vicios al stresului’’ de Herbert Freudenberger.
- ,,Evadarea din sine’’ de David Le Breton.
- ,,Stresul și Suferința la locul de muncă: Un judecător mărturisește’’ de Beatrice Brenneur.
- ,,The Cost of Caring’’ de Christina Maslach.