Redăm mai jos mesajul organizației EHF (la care ASUR e afiliată din martie 2013) către candidații la alegerile europarlamentare.
Alegerile europene din mai 2014 vor fi cruciale pentru umaniștii din Europa.Ascensiunea partidelor populiste radicale, conservatorismul social persistent în mai multe state membre ale UE și lobby-ul religios extremist la nivelul UE sunt provocări pentru valorile progresiste pe care le apărăm.
În perspectiva alegerilor UE iminente, Federaţia Umanistă Europeană (EHF) este de părere că UE ar trebui să ia în considerare aspectele următoare, în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni.
Secularism și Instituții Europene
Instituțiile UE trebuie să rămână independente de toate religiile și credințele.
Deținătorii de funcții UE trebuie să mențină asiduu neutralitatea în comportamentul și declarațiile lor publice și oficiale, indiferent de convingerile lor personale.
Fiecare cetățean are dreptul de a crede sau nu, ceea ce este o chestiune privată, dar este necesar să se interzică orice influență religioasă asupra politicilor și cu privire la organizarea societății în sine.
De la punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, instituțiile europene sunt obligate să efectueze „un dialog deschis, transparent și regulat”, cu biserici și organizații non-confesionale. De prea multe ori, organizațiile non-religioase au fost ignorate sau au beneficiat de un tratament inferior, deși o plângere a EHF adresată Mediatorului UE a produs recent unele îmbunătățiri .
EHF consideră că EU trebuie:
– Să respecte pe deplin principiul de separare a instituțiilor publice de biserici;
– Să rămână vigilentă pentru a apăra secularismul împotriva celor care atacă – direct sau indirect – drepturi fundamentale, cum ar fi egalitatea de gen, drepturile LGBT, libertatea de gândire și de exprimare, drepturile sexuale și reproductive ale femeilor, educația sexuală, libertatea de cercetare științifică, accesul la educație pentru toți etc.;
– Să clarifice directivele sale în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 17 din TFUE de către instituțiile europene, care acoperă (de exemplu), cui îi este permis să ia parte și ce subiecte sunt discutate;
– Să garanteze transparența totală în numirile de experți și comitete de etică ce asistă grupurile de lucru ale instituțiilor europene.
Apărarea statului de drept, democrației și drepturilor omului
Mișcările populiste au fost în creștere în Europa pentru mai mult de 20 de ani și criza financiară și economică a consolidat problema. Acestea atacă democrația în profunzime și nu constituie o alternativă politică credibilă. În plus, exacerbează tensiunile sociale și suspiciunea populară asupra proceselor democratice. De asemenea, contribuie la răspândirea atitudinilor rasiste, xenofobe și homofobe care se opun drepturilor omului și subminează proiectul european. O astfel de situație necesită un răspuns european puternic și coordonat.
EHF cere UE să:
– Respecte valorile fundamentale ale Uniunii și să acționeze prin toate mijloacele diplomatice și juridice împotriva statelor membre care încalcă aceste valori și care se derogă de la regulile comune ale UE și să creeze un mecanism tip stat de drept („Comisia de la Copenhaga” sau un grup la nivel înalt) pentru a asigura respectarea statului de drept de către toate statele membre;
– Configureze o strategie coordonată pentru a lupta împotriva răspândirii fundamentalismului și a partidelor populiste;
– Adopte o atitudine pro-activă în toate instituțiile sale (Comisia, Consiliul și Parlamentul), în scopul de a-și completa sistemul de legislație anti-discriminare;
– Insiste pe îndepărtarea tuturor legilor naționale împotriva blasfemiei ca recomandare a Consiliului Europei;
– Apere drepturile economice și sociale ale cetățenilor europeni, în special în statele membre care sunt cel mai expuse la măsurile de austeritate impuse de instituțiile internaționale;
– Protejeze menținerea sau crearea de servicii publice la standarde înalte;
– Promoveze cetățenia europeană și contribuția activă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor publice.
Politica de cercetare științifică
Politica de cercetare științifică trebuie să fie liberă de orice drepturi de veto religioase. Cercetarea științifică ar trebui să fie ghidată doar de rațiune, experimentare și demonstrare, sub rezerva aprobării etice de către organismele imparțiale.
EHF cere UE:
– Să apere libertatea de investigație ca bază pentru cercetarea științifică: limitările sale sunt cele de mijloace, ordine publică și legea în sine, care reprezintă rezultatul alegerilor decise în mod democratic de societate;
– Să reziste la încercările unor organizații religioase de a împiedica dezvoltarea cercetării europene, pe considerente doctrinare religioase;
– Să ia în considerare, în procesul de decizie, criteriile de interes general pe care cercetarea europeană trebuie în mod necesar să le implice. Prioritățile acestei cercetări nu trebuie să se bazeze numai pe criterii economice.
Relații internaționale
Relațiile internaționale ar trebui să respecte drepturile omului, libertățile individuale garantate de stat și să respingă toate formele de discriminare, inclusiv cele bazate pe sex, orientare sexuală, origine etnică, religie sau credințe.
EHF cere UE:
– Să acorde o atenție deosebită respectării drepturilor omului și a statului de drept în toate viitoarele aderări la Uniunea Europeană;
– Să se asigure că acordurile de cooperare ale Uniunii Europene conțin clauze puternice de condiționalitate democratică;
– Să adopte o abordare proactivă pentru promovarea libertății de conștiință și de religie între parteneri ai Uniunii Europene, ceea ce presupune libertatea de a nu crede și libertatea de a-ți schimba credința;
– Să apere libertatea de exprimare, care include libertatea de a critica convingerile religioase și filosofice, precum și să pledeze pentru suprimarea legilor privind blasfemia din lume.
]]>