Un articol de Dragoș Hrițcu
Pe 22 august, lumea marchează Ziua Internațională pentru Comemorarea Victimelor Actelor de Violență Bazate pe Religie sau Credință. Este o zi tristă, care ne amintește că libertatea de conștiință, chiar și în sensul ei restrâns, defensiv, nu se referă doar la protecția împotriva insultelor și discriminării instituționale, ci și la siguranța fiecăruia dintre noi.
Nu întâmplător, data e vecină cu una dintre cele mai cunoscute tragedii din istoria violenței religioase europene: noaptea dintre 23 și 24 august 1572, Noaptea Sfântului Bartolomeu, la care vom reveni mai jos.
Având în vedere tensiunile crescânde din societatea românească de astăzi, ASUR utilizează această ocazie pentru a reitera în spațiul public nevoia de a îmblânzi conflictele latente înainte ca acestea să producă și victime. Într-o atmosferă generală „încordată”, inspirată și de tensiuni politice și sociale din țară și de curente mai largi, dorim să propagăm cât mai puternic un mesaj în favoarea toleranței. Căci, dacă idealul iubirii între semeni pare de neatins, măcar putem merge mai departe în spiritul toleranței reciproce – cheia cooperării și a liniștii sociale.
„Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri!” (Matei 26:52, traducerea Cornilescu)
Începem acest articol cu o problemă esențială, chiar prea dificilă pentru a primi un răspuns aici: „De ce există violența fundamentată religios?” Altfel spus, cum este cu putință ca, în timp ce multe dintre religiile care se bucură de cei mai mulți adepți înaintează numeroase mesaje pașnice, totuși intoleranța și chiar violența să aibă adesea origini tocmai în credințele oamenilor?
Poate fi vorba de „slăbiciunea umană”, de interpretări diferite ale scrierilor religioase sau chiar de instrumentalizări politice, printre altele. Oricare ar fi cauzele, cert este că, atunci când vine vorba de conviețuirea oamenilor într-o societate modernă, diversitatea de opinii și credințe nu poate fi anihilată sau ignorată. O democrație matură își recunoaște minoritățile ca parte a identității naționale, motiv pentru care ASUR propune o abordare specifică valorilor secular-umaniste: una în care politica și religia sunt separate ferm, iar discriminarea și violența sunt descurajate activ și sancționate.
Soluția este doar politică?
Nu. Nici cauzele nici soluțiile problemei referitoare la violența fundamentată religios nu sunt doar politice. Mediul politic poate augmenta tensiunile interreligioase, devenind părtaș la urmările acestora, dar deciziile politice nu sunt în totalitate desprinse de „materialul” prezent într-o societate, căci voturile tot contează. De aceea, în paralel cu activismul politic, violența fundamentată religios trebuie combătută și la nivel social, prin educație, cultură și prin construirea unui mediu favorabil punerii în lumină a avantajelor aduse de pluralism.
În această privință, dialogul interconfesional, valorile secular-umaniste și educația democratică pot constitui diferența dintre o societate profund divizată și o societate care învață și se dezvoltă tocmai cu ajutorul propriei diversități culturale și religioase. Vorbim aici de o educație care combate violența „de la rădăcină” și care, în timp, salvează vieți.
Noaptea Sfântului Bartolomeu
Așa cum spuneam la început, în noaptea dintre 23 și 24 august se împlinesc 454 de ani de la un tragic derapaj al istoriei, care servește drept eveniment reprezentativ pentru ororile pe care intoleranța religioasă le poate aduce. Este vorba de Noaptea Sfântului Bartolomeu, din 1572, în care mii de hughenoți (protestanți calviniști francezi) au fost masacrați pe străzile Parisului. Violența s-a extins apoi, săptămâni la rând, în orașele din provincie.
Un asemenea masacru, alături de războaiele justificate religios și actele de terorism, reprezintă un teribil memento al violenței pe care oamenii o pot exercita asupra propriilor semeni, în numele diferențelor de credință. Ne arată cum o trăire atât de personală precum credința sau lipsa acesteia – o viziune asupra lumii și asupra vieții, de obicei chiar dincolo de argumente filosofice și de rațiune – poate învrăjbi oamenii până la crimă, chiar până la tortură și măcel. Căci acolo unde problematica transcende cunoașterea omenească și sfidează limitele experienței posibile și ale abilităților noastre de argumentare; acolo, în spatele unor mize spirituale precum veșnicia, mocnește pericolul violenței.
Ce face ASUR pentru a combate violența fundamentată religios?
Încă din 2010, ASUR este rezultatul implicării continue și a donațiilor unor oameni preocupați de libertatea de conștiință din România și nu numai. De la campaniile referitoare la cheltuirea fondurilor publice și până la nenumăratele ateliere și festivaluri de știință și gândire critică din școli, ASUR nu pierde niciodată din vedere misiunea de a crea un mediu empatic și tolerant, în care deciziile politice, fiind separate de eventuale credințe religioase, vizează toți cetățenii și îi feresc de discriminări.
Construim punți de dialog și înțelegere între oameni, pentru o cultură a respectului reciproc și o conviețuire pașnică. Știm ce înseamnă să fii marginalizat sau amenințat pentru apartenența la o minoritate religioasă sau neconfesională, motiv pentru care eforturile noastre se îndreaptă întotdeauna către promovarea unei educații democratice pluraliste.
Ne dorim să trăim printre oameni toleranți și empatici, într-o atmosferă de respect reciproc. De aceea, suntem ASUR.