Semne de întrebare privind corectitudinea recensământului

[1]. Conform acestora, „fără religie” sau „atei” s-ar fi declarat 0,24% din populație (adică 45.114 persoane).Chiar dacă această valoare este aproape de două ori mai mare decât cea raportată în 2002 (23.105), există multiple indicii că, în continuare, ea este mult subestimată și oferă o imagine puternic distorsionată a realității:

• Rezultatele anunțate de INS vin în contradicție flagrantă cu cele obținute în ultimele două decenii în cadrul unor reputate studii internaționale ce atestă existența unui important segment de agnostici și de atei, precum și o atitudine critică la adresa religiei, manifestată de procente însemnate din populație:
  • European Values Study (EVS)/2008: 16,5% din populație se declară agnostică sau atee
  • Eurobarometrul 66/2006: 37% dintre români consideră că religia are un loc prea important în societate
  • Eurobarometrul 341/2010: 31% din populație este de părere că liderii religioși care își arogă dreptul de a decide ce este bine sau rău în domeniul biotehnologiilor fac un rău societății
• Proporția neverosimil de mare a celor afiliați unor culte religioase este pusă sub semnul întrebării de alte cercetări sociologice. De exemplu, studiul „Cartografierea socială a Bucureștiului” desfășurat de Școala Națională de Științe Politice și Administrative în 2011 raportează că 49% dintre bucureșteni nu se duc niciodată la biserică sau o fac doar în context social (nunți, botezuri etc.), situație ce contrastează puternic cu pretinsa cifră de 98,4% credincioși, comunicată de INS.
• În ultimii ani se constată o tendință semnificativă de scădere a gradului de religiozitate al populației. Biserica nu se mai bucură de atâta încredere, iar conform sondajelor Gallup WorldView, în doar doi ani, proporția celor care consideră religia importantă a scăzut de la 84% în 2009 la 78% în 2011.

Problematică este și raportarea numărului credincioșilor de altă confesiune decât cea ortodoxă. Pentru a da un singur exemplu, este greu de crezut că un cult foarte activ precum cel penticostal, după o creștere cu 50% a aderenților între 1992 și 2002 (conform cifrelor oficiale, din recensămintele anterioare), prezintă o creștere de doar 11% între 2002 și 2011.Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 a fost, din păcate, marcat de o multitudine de iregularități. În ceea ce privește religia, în nenumărate cazuri, recenzorii au făcut presiuni asupra oamenilor pentru ca aceștia să se declare de confesiune creștin-ortodoxă, iar asociația noastră a primit multiple sesizari în acest sens; de altfel și presa a publicat astfel de cazuri. Ancheta de Control a Recensământului, pe care INS a derulat-o în luna noiembrie a anului trecut, ar fi putut să evalueze corectitudinea înregistrării opţiunilor religioase ale cetăţenilor, dar, surprinzător, această întrebare a fost omisă din chestionare.Mai mult, în mod regretabil, chiar imparțialitatea Institutului Național de Statistică este pusă sub semnul îndoielii. Reamintim că există multiple semne de întrebare privind legăturile dintre INS și BOR. De exemplu, președintele INS a solicitat și a obținut sprijinul Bisericii Ortodoxe în derularea recensământului, iar reprezentanții celor două instituții au avut mai multe întâlniri pe această temă în 2008 și 2009.Ținând cont de cele de mai sus, Asociația Secular-Umanistă din România solicită Parlamentului constituirea unei comisii de anchetă a activității Institutului Național de Statistică în ceea ce privește desfășurarea Recensământului și o verificare independentă a corectitudinii înregistrării datelor privind religia. Să nu uităm: În România sunt 18.300 de biserici; doar 4.700 de școli generale stau la dispoziția copiilor!  ]]>