Mecanismul actual de finanţare a cultelor religioase suferă de multiple neajunsuri, iar Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) a subliniat în repetate rînduri problemele ridicate de acesta:
- Afectează caracterul laic al Statului
- Afectează independenţa cultelor religioase
- Permite manipularea electorală
- Este netransparent
- Grevează bugetul de stat
- Fonduri pentru plata:
- preoţilor din parohii (257,4 milioane de lei în 2011)
- personalului neclerical (cca. 150 milioane de lei în 2011)
- personalului neclerical din instituţiile de învăţămînt teologic
- preoţilor din spitale, armată, penitenciare
- profesorilor de religie (cca. 100 milioane de lei noi în anul şcolar 2005 – 2006)
- Finanţări pentru construcţia de noi biserici şi renovarea celor vechi (28,3 milioane de lei în 2011)
- Finanţări „punctuale”: de ex. numai în prima jumătate a acestui an pentru construcţia catedralei s-au alocat 10 milioane de lei de la Guvern, 10 milioane de la Primăria Capitalei şi 5 milioane de la Primăria sect. 3
- Transferarea gratuită în proprietatea BOR a nenumărate terenuri şi clădiri. De ex., la începutul anului Guvernul a „donat” Patriarhiei cîteva zeci de clădiri şi peste 30 de hectare de teren, aflate pînă atunci în proprietatea Statului. Printre aceste clădiri se numără fostul sediu al Parlamentului României, un bloc din centrul Bucureştiului, mai multe hoteluri şi restaurante
- Variate finanţări oferite de administraţia locală şi de întreprinderile de stat
- Nu există o Biserică de Stat “În România nu există religie de stat” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 9)
- Cultele au statut de utilitate publică Legea Cultelor; L 489/2006, art. 8
- Există o relativă omogenitate religioasă 86% din populaţie se declară de religie Ortodoxă
- Garantează neutralitatea religioasă a Statului
- Asigură independenţa cultelor religioase
- Asigură o finanţare predictibilă a acestora
- Încurajează cultele să fie mai responsabile în relaţia cu enoriaşii
- Elimină posibilitatea folosirii cultelor ca agenţi electorali
- Este transparent
- Sursă de venit suplimentar la bugetul de stat Ex.: in Germania, Statul încasează un comision de cca. 3,5% din suma colectată
- Permite cultelor realizarea unor economii importante Ex.: în Germania, se estimează că Bisericile ar trebui să suporte un cost de 20-25% din suma colectată în cazul în care şi-ar dezvolta o infrastructură proprie
- Codul Fiscal:
- Introducerea unor prevederi privind colectarea de către ANAF a Contribuţiei Bisericeşti
- Legea Finanţelor Publice:
- Stoparea finanţării cultelor din fonduri publice odată cu introducerea Contribuţiei Bisericeşti
- Stoparea cheltuielilor efectuate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu organizarea şi desfăşurarea orelor de religie, a concursurilor şi Olimpiadelor la această materie, a concursurilor de titularizare a profesorilor de religie etc.
- Se acceptă unele finanţări cu caracter excepţional pentru bisericile româneşti din Republica Moldova şi diaspora, Muntele Athos şi Ierusalim. Fondul respectiv va fi administrat fie de Ministerul Culturii, fie de Ministerul de Externe şi va fi limitat la un anumit procent din bugetul total al ministerului respectiv.
- Legea Finanţelor Publice Locale:
- Finanţarea pentru obiective religioase de interes local trebuie aprobată prin consultarea populaţiei din respectiva unitate teritorială
- Legea salarizarii unitare (L. 330/2009):
- Stoparea salarizării din fonduri publice a personalului clerical şi neclerical odată cu introducerea Contribuţiei Bisericeşti
- Stoparea salarizării din fonduri publice a profesorilor de religie odată cu introducerea Contribuţiei Bisericeşti
4 Comments
mihai
DORESC SA MA INSCRIU IN ASOCIATIA SECULAR-UMANISTA