Un articol de Vlad Dorin, coordonator ASUR, comunitatea Iași
În timp ce religia confesională rămâne bine înrădăcinată în școli, istoria riscă să își piardă statutul de disciplină obligatorie la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman. În loc să consolidăm o educație bazată pe analiză, context istoric, argumentare și evaluarea critică a surselor, alegem să slăbim tocmai aceste competențe. Direcția este profund îngrijorătoare pentru o societate democratică.
De peste un deceniu, la ASUR atragem atenția asupra fenomenului de îndoctrinare religioasă din școli. Din păcate, în loc să vedem o delimitare mai clară între educație și prozelitism, asistăm la o accentuare a acestei probleme.
De ce este alarmantă această direcție?
Dogmă vs. Gândire critică: Religia este predată în România predominant într-o manieră confesională, nu ca studiu obiectiv al fenomenului religios (i.e. istoria religiilor). În multe cazuri, ora de religie devine un instrument de promovare a unei anumite credințe. Această abordare le transmite elevilor mesajul că afirmațiile bazate pe autoritate și dogmă au aceeași valoare cu cunoașterea construită prin dovezi, observație și metodă științifică.
Efectul direct: Sunt afectate încrederea în știință, capacitatea de gândire critică și înțelegerea diferenței dintre credință și cunoaștere. Educația publică ar trebui să formeze cetățeni autonomi intelectual, nu să promoveze apartenența la un anumit cult.
O obligație mascată: În momentul de față, în majoritatea cazurilor, copiii fără religie sau de altă confesiune sunt practic obligați să participe la orele de religie ortodoxă, din considerente logistice (nu pot părăsi incinta școlii).
La ASUR susținem dreptul fiecărei persoane de a-și urma propriile convingeri religioase, însă considerăm că școala de stat trebuie să rămână neutră din punct de vedere confesional. Schimbarea structurală durează, dar unele alegeri nu pot aștepta. Prin urmare, încurajăm părinții care nu se regăsesc în valorile și conținutul predate la ora de religie să își retragă copiii de la această disciplină. Și să solicite o educație bazată pe cunoaștere, pluralism și respect pentru libertatea de conștiință.