POZIȚIA ASOCIAȚIEI SECULAR-UMANISTE DIN ROMÂNIA (ASUR)
privind includerea disciplinei Religie în structura Examenului Național de Bacalaureat 2030
Răspuns la consultarea publică privind proiectul de Ordin al Ministrului Educației și Cercetării privind probele și disciplinele examenului național de bacalaureat.
Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) ia act de proiectul de Ordin privind probele și disciplinele BAC 2030 și transmite prezenta poziție față de includerea disciplinei Religie ca opțiune eligibilă atât la proba E (probe scrise specifice profilului), cât și la proba F (competențe de bază).
Poziția ASUR: disciplina Religie nu îndeplinește criteriile unui examen național și solicităm excluderea ei din ambele probe.
- Un semnal din chiar structura propunerii: Religia e singura disciplină fără curriculum specializat
În anexa la proiectul de Ordin, toate disciplinele eligibile la proba E pentru profilul umanist sunt marcate (TC+CS) – trunchi comun și curriculum specializat. Religia este singura marcată exclusiv (TC). Aceasta nu e o tehnicalitate: înseamnă că disciplina nu dispune de programe diferențiate pe specializare, că nu a fost adaptată unui context de evaluare academică și că elevii care ar alege-o ar concura după un standard inferior față de colegii care aleg Filosofie, Logică sau Sociologie. Includerea la bacalaureat a unei materii care nu are programa de examen echivalentă celorlalte opțiuni reprezintă o problemă de echitate.
- Caracterul confesional este incompatibil cu un examen de stat
Disciplina Religie este predată diferențiat pe confesiuni, cel puțin în teorie. Conținutul materialelor studiate de un elev ortodox, de un elev catolic și de un elev protestant nu sunt comparabile. Un examen național presupune un standard unitar de evaluare. Ministerul nu dispune de instrumentele necesare pentru a evalua obiectiv și neutru răspunsuri la o probă al cărei conținut este prin definiție confesional și subiectiv din punct de vedere academic.
- Evaluarea la disciplina Religie nu respectă standardele unui examen național
Este de notorietate publică faptul că notarea la disciplina Religie se face după standarde semnificativ mai permisive decât la orice altă materie, distorsionând mediile generale ale elevilor. Aceasta nu este o practică accidentală, ci este doctrinar justificată în literatura de metodică a disciplinei.
Lucrarea Religia în şcoală. Valenţe eclesiale, educaţionale şi sociale (Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004), de Vasile Timiş – fostul inspector general al Ministerului Educației pentru disciplina Religie și autor prezent în bibliografia pentru examenul de titularizare la această disciplină – conține explicit următoarele afirmații despre notare: „În schimb nu trebuie ignorată nici psihologia copilului, care se simte bine când ia o notă bună şi mai mult decât atât aşteaptă să fie notat.” „Fără a bagateliza notarea la religie, credem că este binevenită notarea mai generoasă în virtutea iubirii şi a îngăduinţei creştine.” „Fericit profesorul de religie care nu îşi face un obicei în a da note slabe.” – (Vasile Timiş, op. cit., pp. 240–241)
Aceste afirmații provin dintr-o lucrare recomandată profesorilor de religie în cadrul pregătirii pentru titularizare și ne arată că permisivitatea în notare nu este o abatere de la normele disciplinei, ci chiar o expresie a lor.
O disciplină evaluată după principiul „îngăduinței creștine” nu poate fi probă la un examen național, unde notele trebuie să reflecte competențe măsurabile și comparabile. Dacă Religia ar deveni probă de bacalaureat, această cultură a evaluării permisive nu ar dispărea automat. Riscul real este că o parte dintre elevi ar obține note mari la Bacalaureat prin mecanisme care nu au nicio legătură cu competențele academice evaluate la celelalte probe.
- Problema echității între elevi
Un număr semnificativ de elevi nu frecventează ora de religie – fie că aparțin unor minorități religioase fără oră dedicată în școala lor, fie că au exercitat dreptul legal de a nu participa, fie că sunt atei sau agnostici. Pentru aceștia, includerea Religiei ca opțiune la proba E sau F nu e neutră: îngustează lista opțiunilor disponibile în practică și creează o asimetrie față de elevii care au beneficiat de patru ani de predare la această disciplină.
- Filiera teologică oferă deja cadrul adecvat
Proiectul de Ordin prevede, corect, că elevii de la filiera vocațională, profilul teologic susțin probe de specialitate teologică (Istoria Bisericii, Dogmatică, Studiu biblic etc.). Acesta este contextul educațional în care Religia are loc la un examen național. Extinderea ei la profilul umanist și la filierele reală, tehnologică și vocațională (prin proba F) nu are o justificare educațională – are doar una simbolică și politică.
- Există o alternativă care nu a fost luată în calcul deocamdată
ASUR nu se opune prezenței culturii religioase în curriculum. O disciplină precum istoria religiilor, filozofia religiei sau studii culturale comparative – predată laic, pluralist, non-confesional – ar putea figura la bacalaureat cu o miză educațională autentică. Disciplina Religie în forma actuală nu este aceasta și nu poate deveni aceasta fără o reformă curriculară substanțială prealabilă.
Solicitare:
ASUR solicită Ministerului Educației și Cercetării să excludă disciplina Religie din lista opțiunilor eligibile la proba E și proba F ale Bacalaureatului 2030. Dacă există voință politică de a include o componentă de cultură religioasă în examen, aceasta trebuie precedată de o reformă curriculară reală care să transforme materia într-o disciplină academică predată și evaluată după standarde comparabile cu celelalte discipline socioumane.